Eram in autobuz. A urcat un tigan, mi-a trantit un ou in cap si a coborat. Tot autobuzul “ha ha ha”. Si pe urma au sarit cu servetele. Eu ascultam Vibe Fm, eram absorbita de muzica, si cand am primit oul ala in cap nici nu stiam ce se intampla cu mine ![]()
Azi am trecut pe la gara, si o tipa statea de vorba cu unul. Am inteles repede ca era vorba de o prostituata. Dar nu era orice prostituata, era una care se respecta domne’. Ea nu vroia 25 de lei pe 5 minute, ca ea nu e “alea de la gara, grase, jegoase care se da pe 10 lei”. Ati inteles? Si s-a facut ca pleaca. Pana la urma tipul s-a inmuiat si a zis ca-i da 30 de lei. Tipa a zis ok si au plecat impreuna.
1. Am ramas cam uimita de cat de tare si deschis vorbeau despre asa ceva… in public.
2. Tipa s-a tocmit in halul asta pentru 5 lei… Ok…
P. S. : Parerea mea despre ce-au jucat Steaua si Cfr in partidele de marti si miercuri din Champions League.
După ce am coborât din metrou la Unirii, şi am iesit la suprafaţă, neştiind ce caut pe acolo, am hotărât să iau 123 (sau orice alt număr), şi să încerc să ajung acasă. Okeeee… mă urc, mă aşez pe scaun, încep să îmi fac aer cu o hârtie, încep să ma schimonosesc de căldura, mă fâţâi, n-am stare, mă uit prin jur, şi ce-mi văd ochii? Un tip care mă privea insistent. Îi bag o privire de-a mea de-ar speria şi morţii, el nimic. Întorc capul, iar mă uit la el, el tot cu ochi pe mine era. Am repetat faza de vreo 5-6 ori. Deja devenise enervant şi încercam să fac pe nasoala, poate işi ia ochii ăia de pe mine. Fara rezultat. În sfârşit ajung la Eroilor, cobor, gata, mă credeam scăpata. Yuhuuuu! Şi aud… chemarea morţii: “Pssst!! Fata, fata! Heeeei, tuu! Pssssst!” Prima dată întorc fugitiv capul, fiind convinsă că nu eu eram cea strigată. Se repeta chemarea, de data asta ceva mai insistentă: “Pssssssssssssssst! Heeeeeeeeeeei!!!!!” Mă intorc, era tipul din autobuz. Îmi zic în sinea mea “Ce-o vrea şi ăsta?” şi îi bag un zămbet sictirit tipului, în timp ce el se îndrepta spre mine.
Eu: Da, ce e?
El: Ăăăă, vroiam să-ţi spun că te-ai murdărit pe pantaloni. Uite aici. Ah, ba nu. Uite aici.
Eu: Ok, merci. O zi bună!
El: Stai… stai. Că nu asta vroiam să-ţi spun.
Eu (deja iritată): Dar ce ?
El: Cum te cheamă?
Eu: Iulia. Hai că mă grăbesc. Paaa!
El: Nu, stai. Eu sunt Andrei. (fuck, asta e numele meu preferat!!!)
Eu: Îmi pare bine, dar ma grăbesc.
El: Hai sa ne vedem. Să ne cunoaştem mai bine… ( “să ne cunoaştem mai bine :> ” urăsc fraza asta!)
Eu: Sunt ocupată.
El: Dă-mi un număr de telefon… dă-mi numarul de Cosmote. Că mi-am luat acum telefon de la ei şi am o grăăămadă de minute.
Eu: N-am Cosmote, ia numarul de Vodafone că ma grabesc (Vroiam să ii dau numarul greşit, dar n-am reuşit. Mi-a dat beep, a văzut care e numărul… şi i-am zis “Pa, vorbim la telefon”)
El mai-mai că spunea ca în reclama de la Cosmote “Şi ce ne facem cu tata? Că suntem in reţele diferite!” Aproape ţopăind într-un picior a plecat… şi m-a lăsat în durerea mea.
Deci e prima dată când mi se întamplă să fiu agăţată pe stradă. Am fost agăţată în somn, în orice alt loc, dar nu pe stradă. Şi tipul chiar nu părea genul disperat… adică… hello! Ce pana mea vroia de la mine? Şi eu ca proasta, ori de ruşinea lui aşă, ori ca l-am văzut că ii tremura telefonul în mână, i-am dat numărul meu adevărat de telefon. Şi m-a întrebat şi unde stau, i-am zis Ghencea, el 13 septembrie. Haa, ce bucurie! Not!
Vouă fetelor vi s-a întâmplat să fiţi agăţate aşa din senin, pe stradă?
Dar voi, băieţilor, aţi agăţat tipe pe stradă?
Via Joju aflu că timp de mai multe zile cineva a dormit pe panoul din intersecţia Dorobanţi/Dacia. M-am uitat pe net, despre asta a scris doar Cotidianul. Mi se pare ciudat, dar cred că acolo va apărea o reclamă interesantă in curând.

Credit foto: Rorazvan.
Datele problemei: Eu, azi, Ghencea, functionari prosti, jandarmi prosti.
De ce eu azi la Ghencea? Pentru ca Steaua a jucat cu Pandurii Targu-Jiu (1-0)
De ce functionari prosti? Pentru ca la casa de bilete, avand in fata mea doar 4 persoane, am asteptat 35 de minute ca sa cumpar un bilet. Si pentru ca si in minutul 50 tot mai intrau oameni pe stadion care se plangeau ca au stat o groaza la casele de bilete. Pai e posibil? Dupa ce ca doar azi au fost puse in vanzare biletele, se mai miscau si fetele alea de la casa cu o lene, de iti venea sa te duci sa te culci. Serios. Nu stiu ce-a fost azi, ca in alte zile nu stiu sa mai fi fost asa.
De ce jandarmi prosti? Pai… All Cops Are Bastards. Dar nu doar de asta. La poarta, dupa ce m-a pipait o jegoasa peste tot, imi cere sa imi deschid geanta. O deschid, incepe sa cotrobaie ea pe acolo, imi ia portofelul, il scutura de imi pica tot ce aveam prin el, se uita, il intoarce pe 7 parti, mi-l arunca in mana, ia telefonul la puricat, se gandeste ea daca as renunta la el sa-l arunc pe stadion, mi-l da si pe ala, ia castile, mi le arunca direct, asta ii era clar ca nu le pot arunca. Trece mai departe. Vede un fermoar. Ii e lene sa-l deschida. Ma intreaba ce-am in el, ii spun ca e camera, ea zice: “Ah telefonul, bine.” Ooook. Imi pun toate cele in geanta, o inchid, si vad ca se schimba vaca la fata. I-au picat ochii pe insignele mele. Clar, trebuia sa le dau jos. Am zis sa le ascund undeva, ea nu si nu, ca sa i le dau ei. Am zis ca imi bag picioarele si plec. Pana la urma le-am pus langa un copac (nu le-am mai gasit acolo), m-a controlat iar si m-a lasat sa intru. Dar la bratare de lemn, la cercei si la margele, care erau de nu stiu cate ori mai grele decat amaratele mele de insigne, nu s-a legat. Ce sa-i faci. O maimuta. A invatat ca trebuie sa te controleze si in sutien, in adidasi, in portofel, dar nu vede lucrurile esentiale. As putea avea un cutit agatat de gat, si nu l-ar vedea. Nici la meciul cu Galatasary n-a fost asa, nici sezonul trecut cu Dinamo. S-au trezit acum, cu Pandurii. Au adus si cainii, fara botnita. Eu ca mi-am plimbat acum cateva luni canisul meu pitic prin parc fara botnita, am luat amenda. Astia nu mai iau. Pai, cum dracu? Daca reusea o javra de-aia criminala sa ajunga la mine, eu eram de vina, ca m-am bagat in gura cainelui. N-ai cu cine ma, n-ai cu cine…
Vântul bate slab, până la moderat. Intensificări ale vântului se pot întâlni in Crişana şi sudul Moldovei. Vremea pe litoral este excelentă. Razele nu dăunează grav pielii, apa mării e curată, nisipul fin şi serviciile de calitate. Da da, mi-aş dori eu sa fie aşa. Dar nu despre vreme vreau să va spun. Zilele trecute, când am fost cu surioara mea prin Mall Vitan, am dat de “Vremea de Acasă”, aka Ana Maria Gheorghe. Pana aici, nimic special. Dar m-a şocat oarecum tunsoarea pe care a adoptat-o pentru această vară toridă. Luaţi de priviţi:
Cam asa striga azi surioara mea.Pe la 12:00 cand ma trezisem eu,nu aveam nici un chef.Dar am zis sa merg totusi undeva cu ea,micuta
Mai intai am rezolvat o treaba pentru mama,pe urma am mers la McDonald’s Unirii,unde speram sa reusesc sa intru pe net,dar n-am reusit.Am luat 3 meniuri Happy Meal (pentru jucarii) ,si cat m-am dus cu Maria pana la toaleta,au disparut
Bine ca jucariile le bagasem in geanta.Cum frate sa iei mancarea aproape neatinsa de pe masa?Ma rog.Am plecat de acolo si ne-am indreptat spre mall Vitan.Taximetristul vroia sa ma duca la Plaza … “Nu merci,sunt satula de ala”.Pana la urma am ajuns.Dar intre timp,Maria varsase niste Cola pe mine
Si cand sa cobor,taximetristul s-a luat de mine “Ce-ati facut mai doamna,nu mai puteati sa asteptati putin?” …
“Stai domne’ linistit ,e doar Cola” . El “djdjeglfegfgefegfgeyfgye !” , eu “Da,bine.Pa!” Am ajuns si la mall,am gasit un spatiu de joaca pentru copii (cu plata ,bineinteles),i-a lipit tipa de acolo Mariei o serie pe tricou ,astfel devenind numarul 05082008/15:30 .Eu m-am asezat la o cafenea,am gasit cateva conexiuni wireless,majoritatea securizate.Si cele care erau la liber,mergeau ca naiba.Pardon,nu mergeau.A venit o tipa,mi-a luat comanda,mi-a adus ce am cerut,mi-a cerut banii si deodata vad ca se sperie.”Mi-ati dat gresit banii” … la care eu “Cat mai trebuie sa va dau ?” si ea “Nimic,mi-ati dat prea mult” . Saraca,facea pe corecta cu mine.Aproape ca m-am certat cu ea sa accepte un mic bacsis.Ma rog,pe urma ,bodyguardul a intrat in vorba cu mine “Ai voie sa mergi cu surioara prin oras?” “Umm… poftim?Cum sa nu am voie?Am 18 ani.” “Ahhh,credeam ca ai 14-15” “Okeeey ….” .Cel putin a fost singurul care si-a dat seama ca sunt sora ei,nu mama !Foarte multe persoane mi-au spus “Vaaai,ce fetita frumoasa aveti” ,”Ce frumos,v-ati scos fetita la plimbare”. Mda … Ma rog.Sury s-a jucat prin bile,cu o fetita foarte draguta,cu niste ochi superbi.Avea chiar si un nume frumos : Francesca.A ajutat-o mereu pe Maria sa urce prin tunele,sa coboare … Dupa ce s-a dat prin toate masinutele,am plecat spre casa.Am dat de alt taximetrist handicapat “Fetita dumneavoastra e tare cuminte.Ce are?E bolnava?” Da … te-a vazut pe tine si i s-a facut rau
Asa,acum va las cu cateva poze : (more…)